Ovidiu Fer, unul dintre oamenii din spatele supravietuirii Grivitei

Intrata intr-un con de umbra in ultimii multi ani, Rugby Club Grivita a supravietuit gratie eforturilor depuse de Uzina Grivita, dar si a unei maini de oameni care au ramas alaturi de echipa din Parcul Copilului, in ciuda dificultatilor existente.

Iar unul dintre oamenii de care se leaga supravietuirea Grivitei este Ovidiu Fer, cel care a parcurs toate etapele existentei rugbistice la gruparea din Parcul Copilului si care a continuat sa ajute echipa inclusiv in momentele in care drumurile vietii l-au tinut departe.

Amintirile pe care si le-a obtinut jucand pentru Grivita, pasiunea pentru rugby, modul in care acest sport l-a ajutat sa se dezvolte si, mai ales, ambitia iesita din comun il ajuta pe Ovidiu sa fie constant alaturi de echipa si chiar sa viseze ca, intr-o zi, Grivita va fi din nou ceea ce a fost candva. 

Din acest motiv, Ovidiu Fer a pus umarul la dezvoltarea proiectului Grivita KIDS, prin care se incearca revitalizarea centrului de copii si juniori al clubului, si incearca sa readuca la viata si echipa de old-boys a Grivitei, astfel incat clubul din Parcul Copilului sa bifeze cat mai multe dintre cerintele World Rugby.

Eram curios, de ceva timp, sa aflu ce il inspira pe Ovidiu sa continue sa se zbata pentru Rugby Club Grivita si, intr-un final, am si reusit sa stau de vorba cu el. Iar ceea ce ma gandeam ca o sa fie discutie de cateva minute, "uite intrebarea, da-mi raspunsul", s-a transformat in ceva mai amplu.

Ba chiar discutia a luat o asemenea directie incat cred ca cel mai bine ar fi doar sa punctez ideile transmise de un personaj dat naibii, care mananca rugby pe paine si care e capabil sa mute muntii din loc: 

- Sunt un fost jucator care a avut marele noroc sa treaca prin toate categoriile de la un club de rugby: copii-juniori-seniori si chiar Old Boys. Motivele pentru care ajut tin, in mare parte, de faptul ca pe mine rugbiul m-a ajutat foarte mult in cariera si in viata personala. Vad rugbiul ca un soi de “fratie” in care, odata intrat, ti se deschid multe oportunitati, iar eu cred ca am profitat de multe dintre acestea. In acelasi timp, ma leaga o prietenie de multi dintre jucatorii de la Grivita precum si un respect enorm pentru Nea Sandu (n.m. - Legendarul Alexandru Marin). Nu in ultimul rand, as zice ca am o latura “egoista” in sensul in care imi doresc pentru cei doi copii ai mei sa creasca intr-un mediu similar si sa ii ajut sa primeasca o educatie de calitate.

- M-ai intrebat daca am probleme acasa din cauza implicarii mele in rugby, daca ma pune sotia sa "dorm pe pres la intrare". Situatia este total opusa. Fara sprijinul ei nu as fi reusit. Alaturi de sotia mea am creat o Fundatie, Fundatia FER (Fundatia Education through Rugby) prin care incercam sa ajutam pe cat de mult rugbyul la nivel de juniori. Dar, urmand dictonul think global, act local, RC Grivita reprezinta principala organizatie pe care incercam sa o sprijinim.

Ovidiu Fer, sustinut in permanenta de sotie

- O buna parte din evolutia carierei mele, cel putin la inceput de drum, se datoreaza rugbyului, asa ca mi-am dorit sa intorc intr-o oarecare masura sprijinul pe care l-am avut de-a lungul anilor. Cum spuneam, vad Rugby-ul ca pe un soi de fratie, de camaraderie, care pe mine m-a ajutat atat la inceputul carierei in finante, cand jucam in Cehia, in paralel cu jobul la o banca de investitii, cat si in cadrul unui MBA in Asia, cand eram alaturi de colegi din tari cu mare traditie in rugby. Așa ca încerc sa pun umarul la mentinerea si dezvoltarea acestui club, RC Grivita, desigur in contextul actual al sportului in Romania.

- Fundatia FER (Fundatia Education through Rugby), al carui scop este de a sprijini tinerii jucatori, in special cei cu varste intre 14 si 18 ani, in a-si dezvolta pasiunea pentru rugby alaturi de abilitatile interpersonale, sociale si sportive. Prin aceasta, speram sa ajutam la crearea unor caractere cu adevarat puternice atat pe terenul de sport, cat mai ales in societate.

- Vizavi de posibilitatea ca si alti fosti jucatori de la Grivita sa ajute clubul, inclusiv financiar, cred ca orice jucator care a jucat la Grivita are un loc in gradina clubului si nu cred ca este obligat sa contribuie nimeni, mai ales din punct de vedere financiar. Totul trebuie sa vina de la sine, din pasiunea pentru rugby. Eu cred ca RC Grivita reprezinta exact ce spune numele, un club social, un loc de socializare offline, fiind printre putinele din tara de aceasta natura. In viziunea mea, a pune umarul inseamna simpla prezenta, sustinerea la meciurile echipei de seniori, ori sa arunce mingea alaturi de echipa de Old Boys, pe care am infiintat-o de curand si incercam sa o dezvoltam. Ori, de ce nu, sa isi aduca copiii sau nepotii la una din grupele care au renascut in cadrul clubului. Fiecare poate fi un membru activ in cadrul comunitatii pe care incercam sa o perpetuam.

Ovidiu Fer, alaturi de echipa de Old-boys a Grivitei

- In legatura cu evolutia clubului pana acum as zice ca mereu este loc de mai bine, in special din punct de vedere al dezvoltarii bazei. Dar cred ca ne intelegem bine locul in cadrul ecosistemului rugbistic din Romania. Nu suntem un club care sa poata aspira, pe moment, la un loc in SuperLiga dar nici nu dezarmam. Incercam sa crestem copii si tineri, cu adevarate valori, cu un spirit sanatos. Din fericire nu avem povara sustinerii din partea vreunei entitati de stat sau municipale asa ca ne putem concentra pe ceea ce ne place sa facem, nu pe ceea ce trebuie sa facem. In acest sens, chiar daca Uzina (detinatoarea bazei) nu are resursele sa ne ajute pe cum o facea odinioara, simplul fapt ca ne permite sa ne desfasuram activitatea in baza plina de istorie a clubului si a cartierului este un beneficiu enorm pentru noi, inseamna ca suntem pe un drum bun pe care continuam sa-l construim.

- Nu stiu daca exista un model pe care sa-l preluam strict din strainatate. Strainatatea asta e mare si diversa si nu stiu daca un anume model e musai sa fie replicat. In general, vad ca rugbyul este fie legat de entitati scolare, ca de pilda in lumea anglo-saxona, fie de anumite companii, ca in modelul japonez. Consider ca o imbinare intre cele doua modele ar fi ideala pentru un club ca al nostru intrucat, pe langa Atelierele CFR Grivita, clubul nostru a fost legat de diverse entitati scolare, cu care ar fi cazul sa reluam colaborarea. De asemenea, pe masura ce pentru diverse companii creste importanta programelor CSR (Corporate Social Responsability) sunt convins ca o asociere cu un club nu doar de traditie ci si un club care tine mult la dezvoltarea tinerilor intr-o comunitate dinamica ca cea din Parcul Ciresarii, poate avea beneficii palpabile.

- In general, in legatura cu partea sportiva nu as vrea sa ma pronunt. Despre partea aceasta, a obiectivelor sportive, cred ca Florin Oprisor ar trebui sa vorbeasca, nu eu. Eu doar ma bucur ca baietii inteleg sa se bucure de joc si de mediul pe care incercam sa il cream.

- Despre reinfiintarea echipei Sportul Studentesc as zice ca in orice domeniu concurenta este binevenita. Bucurestiul este un oras mare, ca o paralela, este cat intreaga Tara Galilor, ca populatie, daca tinem cont si de periferie sau Ilfov. Nu o vad ca pe o canibalizare, ci mai degraba de o lipsa acuta de penetrare a rugbyului in randul sporturilor din Romania.

- Personal, nu vad ca o problema prezenta jucatorilor straini in Romania. Ba cred ca jucatorii straini au fost cei care au tinut in viata echipa nationala si, in lipsa lor, nu prea vad cum ne-am fi calificat la Cupa Mondiala. De altfel, globalizarea este un fenomen ireversibil si, in general, foarte benefic pentru dezvoltare. Problema este modul in care sunt gestionate resursele locale, care in special la nivel de copii si juniori sunt extrem de marginalizate.

Cativa dintre copiii de la Grivita Kids

- La final as vrea sa transmit ca, la Grivita Kids, noi credem cu adevarat in aceste valori fundamentale ale rugbyului. Credem ca oameni de valoare devin jucatori de valoare. Viziunea noastra este aceea de a oferi un mediu distractiv si provocator care ii va inspira si educa pe cei mici si ii ajuta sa dezvolte o pasiune pentru sport pe tot parcursul vietii prin puterea rugby-ului. La Grivita Kids desfasuram o activitate socio-educativa prin faptul ca ne jucam de-a rugby, inca nu jucam rugby. Sesiunile noastre de joaca de-a rugby le ofera copiilor o introducere pozitiva si blanda in abilitatile specifice rugby-ului, cu accent deosebit pe agilitate, echilibru si coordonare, elemente transferabile pentru multe activitati sportive. Antrenorii nostri ii invata cum sa prinda, sa paseze, sa loveasca, sa alerge cu mingea si sa joace ca parte a unei echipe. Dezvoltarea sociala a fiecarui copil ramane o valoare de baza a programului Grivita Kids. Pe langa beneficiile legate de motricitate si de practicarea unui sport in aer liber si pe iarba naturala (cum nu prea mai au unde la alte sporturi), introducerea valorilor rugby-ului printr-o combinatie de jocuri distractive, activitati bazate pe abilitati si provocari, permite copiilor sa construiasca bazele cooperarii in echipa. Copiii invata despre succes, dar si despre esec in echipa. Aceste momente vor consolida nivelul de rezilienta  pentru a-i pregati pentru o performanta sportiva, dar si pentru  viata in general. Pentru ca imi place sa cred ca la Grivita intri pe la 5-6 ani si nu prea termini niciodata cu adevarat.