Stefan Firica si Costi Pindaru, doi dintre artizanii victoriei cu CSM Suceava, despre cum s-a simtit meciul de pe teren: "Am fost foarte bine organizati"

Rugby Club Grivita a bifat duminica, 26 aprilie, una dintre cele mai clare victorii obtinute in ultimii ani, 101-3 cu CSM Suceava, si s-a instalat, cel putin pentru moment, pe locul 2 in Divizia Nationala de Seniori, la patru puncte de liderul CSM Galati.

Partida s-a vrut a fi un adevarat duel al noilor generatii, in conditiile in care Rugby Club Grivita, lipsita de aportul unor nume grele precum Andrei Cretu, Darius Gheorghe, Codrin Bercu, Edward Catescu, Sorin Iancu sau Catalin Neacsu, a aruncat in lupta nu mai putin de 15 jucatori care s-ar fi putut incadra la regula sub 23 de ani, iar formatia oaspete, cu un lot puternic remaniat, a avut pe foaie nu mai putin de 17 jucatori care aveau cel mult 19 ani.

Insa, cum si diferenta de scor o arata, partida s-a transformat intr-un adevarat cosmar pentru oaspeti, impresia fiind ca entuziasmul Grivitei a fost dublat de o zi total neinspirata prinsa de echipa din Suceava.

Pentru a vedea cu adevarat cum s-a simtit meciul de pe teren, am apelat la doi dintre artizanii succesului, Stefan Firica si Costi Pindaru, jucatori care, la 18-19 ani, arata ca rugby-ul se poate juca si cu zambetul pe buze si ale caror evolutii constant bune ne dau sperante ca pot deveni doi jucatori importanti in rugby-ul romanesc.

Stefan Firica - 4 eseuri marcate cu CSM Suceava si jucator desemnat cel mai bun de pe teren

- Stefan, felicitari, patru eseuri in meciul cu CSM Suceava si "trofeul" de cel mai bun jucator de pe teren. Cum a fost? Cum s-a simtit partida? Putea inscrie Grivita si mai mult in acest meci? 

- A fost un meci foarte bun pentru mine si pentru noi, ca echipa. M-am simtit in forma si ma bucur ca am reusit sa-mi ajut echipa. Da, cred ca puteam marca si mai mult, daca eram mai concentrati pe faza de finalizare.

- Marea dilema a celor de pe margine este ... a fost Grivita prea buna sau a contat mai mult lipsa de inspiratie a oaspetilor? Tu ce parere ai? Cat a contat jocul bun al vostru si cat evolutia mai degraba modesta a echipei din Suceava?

- A fost un mix. Noi am jucat bine, organizat, dar, intr-adevar, si adversarii cred ca au prins o zi mai slaba. Meritam victoria, asta cred ca e clar, dar scorul cred ca reflecta si diferenta de forma din acest moment.

- Abia ai implinit 18 ani si ai devenit deja o "masina" de marcat eseuri in Divizia Nationala. Care este secretul succesului? Iti dau sperante evolutiile bune ca ai putea prinde, in viitorul apropiat, un transfer la o echipa mai bine cotata?

- Nu e un secret anume. Ma bazez pe munca, disciplina si incredere, atat in mine, cat si in colegii mei. Evolutiile bune ma motiveaza si, da, sper ca pe viitor sa ajung la un nivel mai inalt.

- Pentru Grivita urmeaza o deplasare complicata la Iasi, pe 9 mai. Poate emite pretentii echipa la un nou succes?

- Va fi un meci greu, dar mergem increzatori. Daca jocul nostru se leaga la fel de bine precum in meciul cu Suceava, de exemplu, cred ca avem sanse reale la victorie.

- Spune-ne, te rog, doua-trei cuvinte despre evolutia ta in rugby. Unde si cand ai inceput? Ai evoluat intotdeauna pe postul de fundas? Ce te-a motivat sa alegi un asemenea sport? 

- Am inceput cu fotbalul, pe care l-am practicat pana la 15 ani. Apoi, cu ajutorul domnului Daniel Neaga, am facut trecerea la rugby. Am jucat mai multe pozitii, dar ca fundas ma simt cel mai bine pentru ca imi place sa cred ca stapanesc bine jocul de picior. Echipa, colegii care ma inconjoara, si rezultatele obtinute m-au facut sa indragesc tot mai mult acest sport.

Costi Pindaru - eseu cu CSM Suceava, tipul de flanker care "musca din adversar"

- Costi, felicitari, un nou meci pentru Grivita, o noua evolutie remarcabila. Cum a fost? Cum s-a simtit inclestarea de pe teren?

- A fost un meci intens, exact cum ne asteptam. Din punctul meu de vedere, desi poate scorul nu o arata, consider ca a fost o lupta adevarata la fiecare faza, cu mult contact si ritm ridicat. S-a simtit dorinta ambelor echipe de a castiga, dar cred ca noi am reusit sa fim mai concentrati, mai atenti in momentele importante si, de ce nu, mai uniti ca echipa.

- Ai marcat, dar, din pacate, te-ai si accidentat. Ce s-a intamplat? Cat de serioasa este problema medicala?

- Da, ma bucur ca am reusit sa contribui cu o incercare. Din pacate, a aparut si o mica problema, dar, din fericire, nu este o accidentare serioasa. E ceva minor, care sunt convins ca va trece rapid. O sa urmez indicatiile medicale si sunt sigur ca voi reveni 100% cat mai curand pe teren.

- De unde crezi ca a aparut aceasta diferenta de scor intre Grivita si echipa din Suceava? Ati fost voi prea buni sau au prins adversarii o zi mult prea slaba?

- Cred ca diferenta a venit in primul rand din jocul nostru. Am fost foarte bine organizati, am respectat planul de joc si am avut o atitudine agresiv-pozitiva. Nu as spune ca adversarii au fost neaparat mai slabi, ci mai degraba noi am reusit sa ne impunem punctul de vedere si sa controlam meciul.

- Pentru Grivita urmeaza o deplasare complicata la Iasi, pe 9 mai. Poate emite pretentii echipa la un nou succes?

- Cu siguranta ne asteapta un meci greu, dar mergem acolo cu incredere si cu gandul la victorie. Daca ramanem concentrati si jucam la nivelul nostru, ce stim noi ca putem sa jucam, cred ca avem toate sansele sa obtinem un rezultat bun.

- Spune-ne, te rog, doua-trei cuvinte despre evolutia ta in rugby. Unde si cand ai inceput? Ce te-a motivat sa alegi un asemenea sport? De unde iti iei doza de curaj pentru a infrunta, din postura de flanker, adversari mult mai solizi?

- Am inceput rugby-ul la varsta de 12 ani, in Pantelimon, din pasiune pentru sport si pentru competitie. M-au atras de la inceput intensitatea si spiritul de echipa. Ca flanker, intr-adevar, trebuie sa ai mult curaj si determinare, iar eu imi iau energia din dorinta de a-mi ajuta echipa si din increderea in munca pe care o depun zi de zi.

Pierde zilnic ore pe drum, de dragul rugby-ului, dar pentru Armando Mihai "este un sacrificiu pe care il fac cu placere"

Dupa infrangerea la limita suferita in deplasare, pe terenul celor de la Stiinta Petrosani, 22-24, Rugby Club Grivita a bifat, weekendul trecut, prima victorie oficiala din 2026, 15-10, pe teren propriu, cu Sportul Studentesc.

A fost un meci de lupta, influentat de conditiile meteorologice mai degraba nefavorabile si de suprafata de joc noroioasa, dar si un meci in care s-a impus echipa mai eficienta, Grivita fructificand la maxim momentele favorabile pe care le-a avut.

Acum, putina lume stie ca, de ceva timp, voit, fortat, asumat, Grivita a inceput un proiect de schimb de generatii prin intermediul caruia sa fie lansati in rugby-ul mare jucatori de perspectiva, crescuti la cluburi precum ACSOV Pantelimon sau Dinicu Golescu si care, prin dorinta lor de afimare si plusul de energie emanat, pot ajuta si Grivita sa obtina rezultate remarcabile.

Iar meciul cu Sportul Studentesc nu a facut nota discordanta. In absenta unor jucatori precum Mohamed Salhi, Dragos Tatomir sau Bogdan Laibar, Grivita a aruncat in lupta alti jucatori de 18-19 ani, iar acestia au profitat din plin de sansele primite.

Unul dintre copiii care s-au remarcat cu aceasta ocazie a fost Stefan Armando Mihai, jucator de 3/4 si care abia a implinit, de curand, 18 ani. Aflat la doar al 4-lea meci la seniori, Armando pare ca s-a integrat deja in formula Grivitei si a pus la bataie, in slujba echipei, toata energia si abilitatile detinute, chiar daca a avut in fata jucatori mai solizi si mai experimentati.

Iar povestea din spatele efortului depus pe teren este si mai spectaculoasa, Armando fiind tipul de tanar din ce in ce mai rar intalnit, dispus sa faca sacrificii masive pentru un sport care ofera satisfactii mai degraba morale decat materiale.

L-am provocat pe tanarul jucator al Grivitei la o discutie, iar ceea ce a rezultat puteti parcurge in randurile de mai jos:

- Armando, felicitari pentru victoria cu Sportul. Al 4-lea meci oficial al tau in tricoul Grivitei si a 3-a victorie. Cum a fost meciul? Cum s-a simtit din teren?

- Meciul cu Sportul a fost unul intens, asa cum ne si asteptam, de altfel. Din teren s-a simtit ca s-a jucat intr-un ritm ridicat si a existat dorinta de ambele parti de a castiga acest meci. Pentru mine, personal, a fost o experienta foarte buna. Simt ca fiecare meci la nivel de seniori ma ajuta sa cresc. Ma bucur ca am reusit sa obtinem victoria si ma bucur ca am contribuit la jocul echipei.

- Cat de greu este pentru un jucator de 18 ani sa se ia la tranta cu adversari mai experimentati si mai solizi? De pe margine pare ca esti neinfricat, gata de lupta indiferent de cine iti sta in fata.

- Este evident ca nu este usor, mai ales ca sunt la inceput de drum la nivel de seniori. Trebuie sa recunosc ca sunt momente in care diferenta de experienta si de forta se simte, dar incerc sa compensez cum pot, prin munca, prin determinare si incredere. Intru pe teren fara sa ma gandesc prea mult la cine este in fata mea, ci la ceea ce am eu de facut. Cred ca atitudinea face diferenta si incerc sa dau totul la fiecare faza.

- La o zi dupa victoria cu Sportul, colegii tai de la U20 castigau titlul national la rugby sevens. Ti-ai fi dorit mai mult sa joci alaturi de ei in ultima etapa sau este mai mare mandria de a evolua alaturi de seniori?

- M-am bucurat foarte mult pentru colegii mei de la U20, merita din plin titlul. Normal ca mi-ar fi placut sa fiu acolo cu ei, dar in acelasi timp este o onoare sa joc la seniori, alaturi de "baietii mari". Consider ca fiecare pas in cariera mea este important si incerc sa profit de fiecare oportunitate.

- Pentru Grivita urmeaza un meci jucat tocmai la sfarsitul lunii aprilie, impotriva celor de la Suceava. Putem emite pretentii la victorie? Cat de mult ne afecteaza aceasta pauza indelungata?

- Da, cred ca putem avea pretentii la victorie daca ne pregatim bine. Intr-adevar, pauza este destul de lunga, dar poate fi si un avantaj daca o folosim pentru a corecta greselile si a ne pune la punct fizic si tactic. Important este sa ramanem concentrati si sa ne intoarcem mai puternici.

- Spune-ne cateva cuvinte despre tine ca jucator. Cand si unde ai inceput sa practici rugby? Cum s-a facut trecerea la Grivita? Ce te-a atras la acest proiect?

- Am inceput rugby-ul la o varsta destul de frageda, din pasiune pentru sport si pentru competitie. Mi-a placut din prima acest sport pentru ca este un joc care te formeaza atat fizic, cat si mental. Transferul la Grivita a venit ca o oportunitate foarte buna pentru dezvoltarea mea. M-a atras proiectul clubului, tot ceea ce se intampla in mijlocul si in jurul echipei, dar si faptul ca se pune accent pe tineri.

- Cu scuzele de rigoare o sa-mi permit sa intru si in note mai personale. Si, glumind un pic, as zice ca ai un prenume care a scris istorie in fotbal, dar tu totusi ai ales sa practici rugby. Te-ai gandit vreodata sa renunti la balonul oval pentru cel rotund? Te-ai gandit vreodata ca daca ai fi ales fotbalul poate ai fi avut o viata mai usoara sau mai multe avantaje?

- Prenumele, da, Armando ... Maradona, ha ha, intr-adevar duce cu gandul la fotbal, dar eu m-am regasit mai mult in rugby. Nu am fost tentat serios sa fac schimbarea, pentru ca rugby-ul imi ofera exact ce cautam: contact, echipa, disciplina. Nu m-am gandit ca ar fi fost mai usor la fotbal, pentru ca fiecare sport are provocarile lui. Important este sa faci ceea ce iti place.

- Stiu ca faci un efort deosebit pentru a ajunge la antrenamentele de rugby. As vrea sa ne spui traseul tau obisnuit intr-o zi normala. Cam cat timp pierzi pe drum pentru a ajunge la antrenamente? Cati kilometri parcurgi intre unitatea de invatamant si stadion?

- Da, este un efort destul de mare. Intr-o zi obisnuita fac drumul de la scoala pana la antrenament, cred ca sunt ceva, ceva kilometri, dus-intors, n-am calculat exact, nu m-am gandit, dar este un drum care poate dura destul de mult, in functie de trafic, probabil vreo doua, trei, cateodata chiar patru ore dus-intors. Da, petrec cateva ore pe drum si parcurg destui kilometri, dar pentru mine merita. Este un sacrificiu pe care il fac cu placere pentru ca imi doresc sa evoluez.