miercuri, 18 septembrie 2024

La 39 de ani, Iosif Eva a revenit acasa, la Grivita, si promite ca meciul cu Suceava nu a fost un one time only: "Nu veti scapa de mine prea curand"

Meciul cu CSM Suceava, de duminica trecuta, a adus, pentru Rugby Club Grivita, atat o victorie confortabila, 62-7, cat si cateva debuturi si redebuturi, echipa cautand sa se consolideze cu fiecare ocazie avuta.


La capitolul debuturi ii putem trece pe Dragos Vasile, jucator experimentat, trecut pe la Universitatea Cluj, si pe Adrian Ganea, un tanar de 18 ani si de mare perspectiva, in timp ce la capitolul redebuturi putem trece cu incredere intoarcerea acasa a fiului ratacitor, Iosif Eva, jucator care, la 39 de ani, a revenit unde ii este locul, acolo de unde practic a plecat in rugbiul important.

In ciuda cifrelor din buletin, Iosif Eva a avut o evolutie sigura, iar eu am stat de vorba cu el pentru a afla, in primul rand, cum s-a simtit la intoarcerea acasa si ce planuri are pentru viitorul apropiat. Ce a reiesit din discutia avuta cu jucatorul Grivitei puteti parcurge in randurile de mai jos:

- Eva, ti-ai facut redebutul la Grivita dupa mult timp. Cum a fost? Cum te-ai simtit pe teren? Cum s-a simtit meciul cu Suceava? 

- Revenirea pe terenul Grivitei a fost un moment special. Imi amintesc perfect primul antrenament pe Parcul Copilului, acum patru luni. Am ajuns cu 30 de minute inainte de inceperea antrenamentului si am stat pe teren, admirand frumusetea parcului – iarba, buturile, tribunele, pomii, soarele. Totul era perfect, iar pentru prima data dupa mult timp, m-am simtit „acasa”. In acel moment, am decis ca vreau sa imi continui misiunea aici, in locul unde am avut primul contact cu Divizia Nationala de Seniori. Cat despre meciul cu Suceava, acesta a fost extrem de benefic pentru moralul echipei. Diferenta de valoare dintre noi si ei cred ca a fost evidenta, lucru care s-a vazut clar si la nivel de rezultat. A fost, de asemenea, o ocazie excelenta pentru a ne imbunatati coeziunea ca echipa, intr-un context in care Grivita trece prin schimbari pozitive si isi regaseste forma. Am putut exersa planul de joc atat cu titularii, cat si cu rezervele, ceea ce ne va ajuta mult in viitoarele confruntari. 

- Ce te-a determinat sa revii la Grivita? Stiu ca ai cochetat o perioada cu Sportul Studentesc. 

- Este adevarat, am fost implicat activ in procesul de reconstructie si revitalizare a echipei Sportul Studentesc, atat in calitate de jucator, cat si ca parte din staff-ul echipei. Cu toate acestea, directiile in care Sportul Studentesc evolueaza in prezent sunt diferite de dorintele mele. Am ajuns la concluzia ca obiectivul meu principal este sa castig meciuri, competitii, iar pentru mine, pozitia de centru este pozitia care ma va ajuta sa ating acest obiectiv. Viziunea echipei Grivita este mult mai aproape de ceea ce imi doresc eu, atat din punct de vedere personal, cat si sportiv. Spiritul grivitean este, in continuare, unul plin de lupta si determinare, iar aceasta atitudine combativa, axata pe castig, este exact ceea ce caut intr-o echipa cu care sa imi ating ambitiile.

- Tii minte cati ani au trecut de la ultimul meci jucat pentru Grivita pe Parcul Copilului? Dar cati ani au trecut de la primul meci jucat pentru Grivita? 

- In primul rand vreau sa spun ca timpul a trecut incredibil de repede si, odata cu el, s-au schimbat multe, atat in viata mea personala, cat si in cariera sportiva. Este dificil sa spun cu exactitate cati ani au trecut de la ultimul meu meci pe Parcul Copilului sau de la primul meci, dar ceea ce stiu cu certitudine este ca fiecare pas facut m-a adus inapoi aici, cu un scop bine definit. Reintoarcerea mea la Grivita are o semnificatie profunda, iar acum, in acest nou capitol al carierei mele, sunt hotarat sa las o amprenta puternica si sa contribui la scrierea istoriei echipei intr-un mod memorabil. 

- Esti unul dintre cei mai experimentati jucatori din lot. Cum te simti in aceasta postura? Simti o presiune in plus? Consideri ca e de datoria ta sa-i indrumi pe cei tineri pe directia potrivita? 

- Am ajuns intr-un moment al vietii mele in care simt ca am atins o maturitate completa, atat ca jucator, cat si ca om. In aceasta etapa, consider ca este esential sa ofer sprijin si indrumare celor mai tineri. Nu vad asta ca pe o presiune, ci ca pe o responsabilitate naturala de a da inapoi ceea ce am primit si eu la randul meu, cand eram la inceput de drum. Este important sa contribuim la formarea noii generatii, atat din punct de vedere tehnic, cat si mental. 

- Ai cochetat cu mai multe posturi de-a lungul carierei, insa in meciul cu Suceava ai intrat centru. Cam cat de des ai jucat centru? Cum te-ai simtit la centru? Cat de mult a contat ca ai avut langa tine un alt jucator experimentat, pe Alin Andrei? 

- De-a lungul carierei mele, am jucat pe diverse posturi, conform cerintelor antrenorilor. Situatia a fost similara si in cazul postului de centru, insa, de data aceasta, am avut placuta surpriza sa descopar ca aceasta pozitie, care necesita responsabilitate, creativitate si capacitatea de asumare, se aliniaza perfect cu caracteristicile personalitatii mele. Dupa 3 ani ca centru in rugby sevens si primul an ca centru in rugby 15, pot afirma cu convingere ca acesta este postul pe care vreau sa-l joc pana la finalul carierei. Ma simt natural in acest rol si acest lucru ma motiveaza sa evoluez constant. Faptul ca l-am avut alaturi pe unul dintre cei mai experimentati jucatori, poate printre cei mai experimentati jucatori din tara, Alin Andrei, a fost atat o provocare, cat si un mare avantaj. Prezenta lui a pus o anumita presiune asupra mea, deoarece trebuia sa ma ridic la nivelul lui, insa, in acelasi timp, m-a ajutat enorm prin felul in care vede jocul. A reusit sa scoata in evidenta calitatile mele pentru acest post, iar colaborarea noastra stransa, atat in comunicare, cat si in executie, s-a reflectat in evolutia noastra ca linie de 3/4.

- Urmeaza duelul de la Petrosani, cu Stiinta. Cum vezi meciul? Putem emite pretentii la o noua victorie? 

- Chiar daca suntem cativa baieti lipsa in aceasta deplasare, consider ca putem emite pretentii la o noua victorie. Echipa se afla intr-o forma buna, pe un trend ascendent. Gramada, construita de Florin Oprisor, este extrem de puternica si bine organizata, condusa cu multa determinare de capitanul Damian Ispas. De asemenea, am incredere ca Alin Andrei va coordona eficient linia de treisferturi, asigurandu-se ca planul nostru de joc va fi dus la bun sfarsit. Avem toate ingredientele necesare pentru a obtine un rezultat pozitiv.

- Ai 39 de ani, cat de mult te mai vezi jucand rugby la un asemenea nivel?

- La 39 de ani pot spune ca inca ma simt in forma si capabil sa joc la un nivel competitiv. Rugby-ul este mai mult decat un sport pentru mine – este o pasiune. Tot ce pot spune este ca nu veti scapa de mine prea curand. Atata timp cat corpul imi permite si motivatia ramane puternica, voi continua sa joc cu placere si dedicare. Cochetez cu ideea de a deveni unul dintre cei mai longevivi jucatori din tara.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu