Damian Ispas, capitan Grivita: "Pentru mine, acest loc 5 este o mare dezamagire. Motivatia principala ramane sa castig o medalie"

Rugby Club Grivita a incheiat sezonul 2025 cu o victorie de moral obtinuta duminica, 31-21 impotriva echipei Rugby Club Gura Humorului, formatie care a castigat Divizia Nationala de Seniori.

Succesul Grivitei nu a mai influentat situatia din clasament a echipei, gruparea din Parcul Copilului incheind sezonul pe locul al 5-lea, in ciuda momentelor in care a parut ca are sanse sa se bata pentru un loc pe podium.

Duelul de duminica a fost unul al perioadelor, ambele echipe avand momente in care au dominat disputa. In cele din urma, Grivita a avut castig de cauza dar, per total, toti jucatorii merita felicitati pentru efortul depus pe un teren extrem de dificil.

Pentru a pune punct sezonului 2025 am decis ca cel mai potrivit ar fi ca Damian Ispas, capitanul Grivitei, sa traga concluziile, astfel ca l-am provocat pe acesta la o discutie. Ce a rezultat din discutia noastra puteti parcurge in randurile de mai jos:

- Damian, Grivita incheie sezonul 2025 cu o victorie. Cum a fost meciul cu Gura Humorului? Cum s-a simtit lupta de pe teren?

- Chiar daca nu a mai avut nicio miza pentru clasament, pentru noi, meciul a fost o revansa avand in vedere ca in tur am pierdut destul de categoric la ei acasa si in plus ne-a motivat si faptul ca infruntam campioana de anul acesta si trebuia sa aratam de ce suntem in stare la noi acasa.

- Cat de greu v-a fost sa jucati pe un teren atat de noroios?

- Este destul de dificil sa practici un rugby calitativ pe un astfel de teren, dar cred ca ambele echipe s-au ridicat la nivelul asteptarilor si a iesit un meci destul de spectaculos pentru cei care au venit sa ne vada.

- Ai jucat cot la cot alaturi de multi copii de 18 si 19 ani. Cum te-ai simtit ca fiind, la 28 de ani, unul dintre cei mai batrani jucatori din echipa?

- Ma bucura ca s-au alaturat jucatori tineri in echipa noastra. Asta inseamna ca avem viitor si ca Grivita inca este o echipa care reuseste sa atraga tineri pentru a ii ajuta pe drumul marea performanta. Nu ma gandesc la diferenta de varsta. Eu si ceilalti colegi ai mei mai experimentati incercam sa ii ajutam cat mai mult in procesul acesta de trecere la seniori, la fel cum am fost si noi sustinuti cand am venit aici, avand in vedere ca tot mai multi tineri se lasa de rugby, din pacate, dupa juniorat. Dar depinde si de ei ce isi doresc sa realizeze si cat de muncitori si seriosi sunt in procesul lor de dezvoltare.

- Cat de mult conteaza aceasta infuzie de "sange proaspat"? Va dau copiii acestia un plus de energie si ambitie?

- Putem considera ca prezenta si energia lor s-au simtit inca de la inceput si in antrenamente si in meciuri si am mare incredere in ei ca ne vor ajuta ca pe viitor sa ne indeplinim obiectivele ca echipa. Dar in acelasi timp sunt convins ca si echipa ii va ajuta sa se dezvolte si sa faca pasul spre marea performanta. Sigur, prezenta lor ne ambitioneaza sa ne depasim nivelul personal si sa crem o echipa unita si puternica pentru viitoarele obiective.

- Consideri ca apare un plus de presiune pe umerii tai gandindu-te ca poate trebuie sa-i ghidezi pe cei tineri in anumite momente?

- Nu consider ca este niciun fel de presiune pe mine, ba din contra imi face placere sa ii pot ajuta si sa le pot impartasi din experienta mea. Tinerii au venit alaturi de noi de putin timp, dar consider ca s-au integrat foarte bine majoritatea baietilor si ca au multe de invatat de la noi. Suntem bucurosi sa le impartasim toate informatiile acumulate in acesti ani de rugby.

- In ciuda victoriei de duminica, Grivita termina sezonul pe locul 5. Ce a lipsit echipei pentru a prinde o clasare pe podium?

- Pentru mine este o mare dezamagire acest loc 5. Am fost foarte apropae de o clasare pe podium anul acesta si consider ca meritam mai mult decat un loc 5, avand in vedere ca am invins toate cele trei echipe care au terminat divizia pe podium. Cred ca daca eram mai pragmatici in unele meciuri si tratam cu mai multa atentie unele faze puteam obtine mai multe puncte in clasament. Dar trebuie sa mergem mai departe, sa ne gandim la viitor, trebuie sa analizam ce am facut gresit in anul acesta si sa invatam din asta ca sezonul care urmeaza sa ne castigam locul in primele trei clasate ale DNS-ului.

- Crezi că există speranţe ca Grivita sa faca un sezon, 2026, si mai bun?

- Sunt sigur de acest lucru. Grivita merita, dupa atata timp de seceta, cel putin o clasare pe podium. Trebuie sa o luam de la capat si sa muncim cat mai mult in perioada de pregatire deoarece avem toate sperantele ca anul viitor va fi un sezon mult mai bun decat acesta.

- Ai deja niste destui ani de rugby in spate. Ce te mai motiveaza sa patrunzi pe teren weekend de weekend? Mai ales ca nu se pune problema sa o faci pentru bani.

- Este o intrebare pe care o aud mereu cand povestesc despre ce facem noi la Grivita. Motivatia mea principala ramane sa castig o medalie alaturi de baieti, pentru toata comunitatea noastra. Sa demonstram tuturor ca o echipa care este finantata doar din fonduri proprii si fara conditii foarte bune reuseste sa castige cu echipele care au un statut mult mai bun. De castigat am castigat, dar inca de cand sunt eu in echipa aceasta nu am reusit sa castigam nicio medalie sau un titlu si pentru asta facem cu toti scarificii, pentru ca nu este vorba doar de mine, situatia este asemanatoare pentru toti colegii mei care se sacrifica poate chiar si mai mult ca mine pentru a reusi sa ridicam trofeul de locul intai pentru Grivita si pentru toata comunitatea din jurul echipei noastre, pentru ca stiu ca este posibil sa o facem.

Sezonul de DNS in 10 puncte

Dupa cum bine stiu cei implicati direct si cei cativa care mai sunt interesati de fenomen, weekendul trecut s-a incheiat un nou sezon al Diviziei Nationale de Seniori.

M-am gandit de 1.000 de ori inainte de a scrie aceste randuri, pentru ca exista riscul sa nu fie intelese in mod corespunzator si atunci exista riscul de a strica anumite prietenii.

Am scris, am sters, am scris, am sters si intr-un final am decis sa ramane scrise, chit ca poate fi vorba despre o opinie nepopulara:

1. Felicitari tuturor celor implicati si care lupta pentru a tine in viata cluburile si competitia.

2. Felicitari campioanei de la Gura Humorului. Sunt primul care imi doresc sa vad cat mai multe echipe din DNS luptandu-se de la egal la egal cu echipele din LRK, dar la ce am vazut in acest sezon, nu vad ca echipa din Gura Humorului sa dea peste cap, cu adevarat, calculele din prima liga. Poate nu intamplator in ultimii multi ani batalia la top s-a dat, in mod constant, intre echipele din Romania cu cei mai multi jucatori straini inregimentati.

3. Din punctul meu de vedere, marea castigatoare este Rugby Club Barlad. Parcursul de la o echipa care a tremurat pentru calificarea in play-off la o echipa care sa prinda podiumul, fara sa faca neaparat parada de sponsori, a fost remarcabil.

4. Tot opinie proprie, marile pierzatoare mi se par CSM Galati si Politehnica Iasi. CSM Galati pentru ca a intrat in play-off de pe primul loc, cu avantaj, si a ratat podiumul, Politehnica Iasi pentru ca a irosit acasa, cu echipe macar teoretic mai slab cotate, punctele care poate i-ar fi putut aduce castigarea diviziei.

5. Grivita este si intotdeauna o sa fie un caz aparte, pentru ca Grivita e inima. Avand avantajul de a fi ... a avea informatii din interior despre eforturile depuse de acesti baieti si conditiile in care aceste eforturi sunt depuse, pot spune ca sunt campioni mondiali, olimpici, intergalactici, interplanetari si cum mai vreti sa adaugati. Realist vorbind, consider ca s-a ratat macar podiumul din cauza momentelor in care echipa a "uitat" ca in Templu nu e suficient sa joci ci trebuie sa joci cu stil. 

6. Farmecul sezonului a fost dat de numeroaselor meciuri stranse, pe muchie de cutit, cu rasturnari de situatie. Ce sa mai? Momentele pline de suspans mai ceva ca in filmele de pe Netflix. Intotdeauna un 23-20, tipul de meci care te face sa simti ca traiesti, e mai frumos decat un 145-0.

7. Asta cu suspansul si rasturnarile de situatie imi aduce aminte de faptul ca vreau sa multumesc tuturor celor cu care am avut placerea sa ma tachinez in acest sezon. Poate ca si micile noastre intepaturi de pe marginea terenului si din online adauga un pic de sare si piper acestei divizii. Sarbatori Fericite tuturor!

8. Desi poate pesimist din fire, trebuie sa recunosc ca in acest sezon am vazut nesperat de multi jucatori tineri cu calitati si personalitate. Inclusiv la echipe din playout. Dar momentele bune din acest an trebuie dublate de o confirmare in timp.

9. Simpatic sistemul competitional propus, dar, traditionalist din fire, raman la parerea ca sistemul clasic, cu toate echipele la gramada si sa o dea parte in parte, o data in primavara si o data in toamna, ar fi cel mai corect.

10. Si am ajuns la poza aleasa pentru a ilustra materialul, poza pe care nu am ales-o intamplator si care era insotita de cateva mesaje extrem de interesante, care mie, unul, mi-au placut foarte mult: "Rugby is for all shapes and sizes", "Smallest man with the biggest heart", "And you can guarantee they would all go to battle for the little guy". Nu e nevoie de tradus ca sigur se intelege. Din pacate, spre deosebire de altii, noi incepem sa impunem la reguli de organizare de o sa avem mai multe reguli decat jucatori. Deja nu mai avem nevoie de antrenori de rugby, avem nevoie de profesori de matematica in alcatuirea echipei, pentru a lamuri structura unei echipe in combinatii de 3 jucatori Over 38 sau mai mult cu 6 jucatori Under 38 sau mai mult. Plus alte necunoscute. Cred ca uitam niste principii de baza si fortam niste lucruri care ar veni oricum in mod natural. Simpatica folosirea unui numar mare de tineri, dar totul trebuie sa fie pe merit. La Mondiale nu cred ca se dau puncte sau medalii sau se acorda victorii pentru folosirea unui anumit numar de tineri. Nu stiu daca, conteaza neaparat de cati tineri esti inconjurat ci cred ca, conteaza sa fi mai bun decat cel din fata ta, sustinut de cei din jurul tau. Altfel spus, avem nevoie de cat mai multi jucatori, grasi, slabi, batrani, tineri, frumosi, urati, strambi, drepti, cracanati, bucalati si cat mai multe echipe. Avem nevoie sa existe competitie, iar in final cei mai buni sa castige.  

La 17 ani, Mohamed Salhi a fost MVP-ul Miracolului de la Barlad: "Nu am avut niciodata frica de jucatorii mai mari"

Dupa doua dusuri reci, 10-44 la Gura Humorului si 7-12 acasa cu Rugby Club Barlad, Grivita parea victima sigura in returul de la Barlad, dar baietii s-au mobilizat exemplar si au dat lovitura in deplasare, obtinand o victorie spectaculoasa, 27-14.

Sursa foto: Facebook/Rugby Romania

Succesul este cu atat mai laudabil cu cat deplasarea a fost facuta in ziua meciului, jucatorii facand aproximativ cinci ore cu autocarul pana la arena din Barlad, inainte de a infrunta puternica echipa locala.

In plus, rezultatul este remarcabil si pentru ca permite Grivitei sa spere, in continuare, la indeplinirea obiectivului din acest sezon, respectiv o clasare pe podiumul Diviziei Nationale de Seniori.

Pe de alta parte, victoria de la Barlad a fost pusa si pe seama plusului de energie si dorinta de afirmare adus de o serie de jucatori tineri care au debutat sau redebutat pentru Grivita la acest meci, in frunte cu rugbistul desemnat de oficialii partidei drept cel mai bun jucator de pe teren, fundasul Mohamed Salhi.

La, inca, 17 ani, jucatorul Grivitei a demonstrat o maturitate in joc iesita din comun, dar si multa "inima", in conditiile in care vorbim despre un tip de fundas "de buzunar", Cheslin Kolbe style, care abia depaseste 70 de kilograme.

Nu am ratat ocazia de a sta de vorba cu Mohamed pentru a afla secretul succesului de la Barlad, dar si parcursul sau in rugby, iar ce a reiesit din discutia noastra puteti parcurge in randurile de mai jos:

- Mohamed, primul meci la seniori, primul titlu de "cel mai bun jucator de pe teren". Felicitari. Cum a fost la Barlad? Cum ai simtit jocul? Cum ai simtit impactul cu jocul de la seniori?

- Multumesc! Impactul cu seniorii a fost unul asteptat. Evident, ma asteptam sa existe un plus de forta in ceea ce priveste contactele si un stil de joc mai aspru, din punct de vedere fizic. Pe teren m-am simtit ca de obicei, calm si mandru ca pot juca rugby, mai ales in contextul in care am ocazia sa evoluez la o echipa de seniori de la o varsta atat de frageda.

- Ai inca doar 17 ani si totusi nu ai aratat emotii pe teren. Ce te face sa evoluezi cu atata dezinvoltura?

- Da, ce as putea spune? Cred ca este o abilitate a mea de a nu simti presiunea. Vreau doar sa ma bucur de rugby.

- In plus de asta as zice ca esti un tip de jucator ce pare mai degraba ... "maruntel". Nu te temi cand ai de infruntat adversari poate de doua ori mai mari decat tine? Cat de mult conteaza pentru tine ca exista jucatori ... sa zicem "subtirei", Cheslin Kolbe, Ange Capuozzo, care au ajuns la un nivel inalt?

- In primul rand, am fost invatat inca de mic ca, in rugby, atitudinea bate gabaritul. Pe teren nu am avut niciodata frica de jucatorii mai mari, deoarece am pastrat mereu aceeasi atitudine. Faptul ca jucatorii mentionati au reusit sa evolueze la un nivel inalt ma incurajeaza enorm. Ma gandesc in special la Cheslin Kolbe si Faf de Klerk, care inca din copilarie mi-au fost idoli.

- In cateva zile devii major, faci 18 ani, cat de frumos ar fi sa-ti faci cadou o medalie cu Grivita?

- Va dati seama ca m-ar bucura extraordinar, mai ales dacă ii pot ajuta pe baietii de la Grivita de pe teren, din moment ce ei ne-au acceptat pe noi, cei de la Pantelimon, in echipa si ne sprijină sa facem primii pasi catre o cariera de seniori.

- Cum s-a facut trecerea catre Grivita? Ai avut discutii si cu alte echipe de seniori?

- Da, pot spune ca eu existat discutii si cu alte echipe de seniori. Trecerea catre Grivita s-a produs spontan, din punctul meu de vedere.

- Cum ti se pare atmosfera la Grivita? Cum te-au primit colegii?

- Atmosfera la Grivita este una foarte calda si serioasa, in acelasi timp. Baietii ne-au primit foarte frumos si ne-au ajutat sa intelegem schemele de joc si codurile echipei. In acelasi timp, am fost integrati treptat si in cultura echipei.

- Ai un nume mai deosebit, te rog spune-ne cateva cuvinte despre el, despre originile tale. Consideri ca originile tale iti pot asigura un atuu? Ca te pot transforma intr-un jucator neinfricat?

- Da, eu sunt marocan din partea tatalui, de unde si numele Salhi Mohamed, iar mama este romanca. Da, consider ca este un nume mai deosebit in Romania, ceea ce consider ca imi creeaza o identitate unica in campionatul nostru. Pe terenul de rugby, insa, consider ca indiferent de origini, teama nu este o optiune.

- Putem spune despre tine ca esti o prezenta constanta la loturile nationale. Cat de departe te vezi activand ca rugbist? Consideri ca ai putea sa joci pentru nationala de seniori? Ca ai putea sa prinzi un contract in strainatate, sa zicem? Sau te gandesti ca la un moment dat rugbiul ar putea ramane doar un hobby?

- Rugby-ul, pentru mine, este un stil de viata si reprezinta un dar imens faptul ca il pot practica zi de zi de mai bine de 10 ani. Sunt increzator in abilitatile mele si consider ca pot evolua, la un moment dat, pentru echipa nationala de seniori si pot obtine un contract in afara tarii.